Acordurile de liber schimb ale UE: acordurile-cheie și procesul de negociere
Aflați mai multe despre cum sunt negociate acordurile de liber schimb ale Uniunii Europene, despre principalele acorduri și rolul esențial al Parlamentului European în procesul de aprobare.
Cuprins
- Ce sunt acordurile de liber schimb?
- De ce sunt acordurile comerciale importante pentru Uniunea Europeană?
- Cum își desfășoară Uniunea Europeană negocierile pentru acordurile comerciale?
- Este necesară aprobarea PE pentru a încheia acorduri comerciale?
- Care sunt cele mai importante acorduri comerciale ale Uniunii Europene?
Ce sunt acordurile de liber schimb?
Un acord de liber schimb, denumit simplu „acord comercial”, este un tratat încheiat între două sau mai multe țări, menit să îmbunătățească relațiile comerciale și de investiții prin eliminarea anumitor obstacole.
Uniunea Europeană (UE) a încheiat peste 40 de acorduri cu peste 70 de țări, având cel mai vast portofoliu de acorduri comerciale din lume.
Taxele vamale
Unele acorduri au ca scop principal reducerea sau eliminarea barierelor tarifare ori crearea unei uniuni vamale prin eliminarea taxelor vamale dintre semnatari și prin stabilirea unei taxe vamale comune pentru importurile din străinătate.
Investițiile
Însă nu este vorba doar despre taxele vamale. Acordurile pot acoperi și investițiile sau modurile de rezolvare a litigiilor care implică investiții. Așa se întâmplă când, de exemplu, o firmă consideră că o decizie a autorităților naționale îi afectează investițiile în țara respectivă. Acordurile prevăd adesea și accesul reciproc la achizițiile publice ale celorlalți parteneri comerciali.
De ce sunt acordurile comerciale importante pentru Uniunea Europeană?
Acordurile comerciale sunt o componentă esențială a politicii comerciale a Uniunii fiindcă sunt un vector important al creșterii economice. În 2024, Uniunea a fost al doilea exportator de bunuri la nivel mondial (14 %) după China (18 %), dar înaintea SUA (10 %). A fost și al doilea importator (12,9 %) după SUA (16,4 %), dar înaintea Chinei (12,6 %).
Stimularea dezvoltării
Noile acorduri comerciale creează noi oportunități de afaceri pentru firmele europene, ceea ce duce la crearea de noi locuri de muncă, precum și la o mai mare varietate de produse și la prețuri mai mici pentru consumatori.
Menținerea standardelor privind produsele
Cu ajutorul acordurilor comerciale, Uniunea Europeană se poate asigura că produsele de import respectă aceleași standarde ca produsele fabricate intern. De exemplu, Uniunea a interzis din motive de sănătate utilizarea anumitor hormoni în creșterea bovinelor. Acordurile comerciale ale UE garantează astfel că nu importăm carne de vită care să conțină hormonii în cauză.
Protejarea specialităților regionale
Acordurile pot fi utile și pentru a proteja produsele alimentare tradiționale din Europa, obligând țările să recunoască „indicațiile geografice”. Astfel, comercianții pot folosi anumite denumiri sau descrieri pentru produsele lor doar dacă au fost fabricate în regiunea corespunzătoare și conform tradiției respective. Acest lucru se aplică produselor precum șampania franțuzească și brânza feta grecească.
Promovarea valorilor Uniunii Europene
Uniunea își folosește acordurile comerciale și pentru a promova valorile europene. Negociatorii UE includ adesea în acordurile comerciale clauze privind democrația, drepturile omului și ale lucrătorilor și protecția mediului, pentru a îmbunătăți situația în țara cu care avem relații comerciale.
Preocupări legate de acordurile comerciale
Există temerea că acordurile comerciale pot duce la pierderi de locuri de muncă în anumite sectoare din cauza creșterii concurenței sau că ar putea cauza o concurență neloială care ar afecta sectorul agricol al Uniunii, de exemplu, prin scăderea standardelor de calitate pentru producția de alimente. Totuși, deoarece Uniunea Europeană este o piață atât de mare, își poate permite să impună companiilor străine să îi respecte standardele.
Cum își desfășoară Uniunea Europeană negocierile pentru acordurile comerciale?
Procesul începe când Comisia Europeană cere aprobarea Consiliului Uniunii Europene, care reprezintă țările membre, pentru a iniția negocieri cu un partener comercial în vederea încheierii unui acord.
Comisia negociază apoi în numele Uniunii Europene cu partenerul comercial, pe baza unui mandat acordat de Consiliu. Pe tot parcursul procesului, Comisia cooperează îndeaproape cu Comitetul pentru politică comercială al Consiliului, informează pe deplin Parlamentul European și organizează reuniuni cu reprezentanți ai societății civile.
Odată ce a finalizat negocierile, Comisia publică acordul și îl prezintă Consiliului și Parlamentului European. Consiliul îi acordă apoi Comisiei un mandat pentru a semna acordul.
Este necesară aprobarea PE pentru a încheia acorduri comerciale?
De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, acordurile comerciale au nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare. Deputații europeni trebuie să fie informați periodic cu privire la progresele înregistrate în timpul negocierilor.
Pentru deputați, standardele de calitate sunt întotdeauna un element nenegociabil în acordurile comerciale, iar orice tentativă de a le reduce îi poate determina să respingă acordul.
Deputații pot solicita avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la temeiul juridic care stă la baza acordurilor comerciale. Au procedat astfel în ianuarie 2026, în contextul acordurilor Mercosur (acordul de liber schimb între UE și blocul sud-american format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), care au fost semnate în aceeași lună.
De asemenea, Parlamentul a demonstrat că nu va ezita să își folosească dreptul de veto dacă există motive grave de îngrijorare. În 2012, de exemplu, deputații au respins Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA).
Odată ce Parlamentul își dă aprobarea, Consiliul poate încheia acordul.
Unele acorduri comerciale pot fi finalizate doar după ce sunt ratificate și semnate și de țările membre ale Uniunii. Având în vedere timpul necesar pentru ca toate țările sau parlamentele să ratifice oficial un acord, anumite prevederi comerciale pot fi aplicate cu titlu provizoriu în acest interval.
Care sunt cele mai importante acorduri comerciale ale Uniunii Europene?
Africa
Uniunea Europeană a încheiat acorduri comerciale preferențiale cu 18 țări din Africa. În plus, numeroase țări în curs de dezvoltare din Africa beneficiază de sistemul generalizat de preferințe tarifare - „Totul în afară de arme” (SGP/EBA). Aceste înțelegeri permit ca peste 90 % din exporturile provenite din Africa să ajungă pe piața Uniunii fără taxe la import. Unul dintre cele mai recente acorduri comerciale aprobate de Parlament a fost Acordul de parteneriat economic cu Kenya.
Asia: India, China, Japonia și Vietnam
La 27 ianuarie 2026, Uniunea Europeană și India au încheiat negocierile pentru un acord comercial de anvergură. Acesta va permite comerțul liber între UE și India, cea mai populată țară din lume. Mai mult, acordul elimină sau reduce taxele vamale în mai multe sectoare. În același timp, un cadru de mobilitate va facilita deplasarea lucrătorilor între India și UE pentru muncă temporară. Acordul urmează să fie evaluat din punct de vedere juridic înainte de a putea fi semnat oficial și va trebui să fie aprobat ulterior de Parlamentul European și de țările membre.
În prezent, nu au loc negocieri de liber schimb cu China. În 2020, Uniunea Europeană și China au ajuns la unele acorduri privind indicațiile geografice și au încheiat, în principiu, negocierile pentru un acord cuprinzător privind investițiile (ACI). Totuși, după ce Beijingul a sancționat în 2021 mai mulți funcționari europeni, grupuri de reflecție și cadre universitare, Parlamentul European a refuzat să continue demersurile pentru încheierea ACI. Mari semne de întrebare legate de încălcarea drepturilor omului, inclusiv în Xinjiang și în Hong Kong, au transformat ratificarea acordului într-o decizie politică imposibilă pentru numeroși deputați europeni.
Parteneriatul economic UE-Japonia a intrat în vigoare la 1 februarie 2019 și a eliminat majoritatea taxelor vamale plătite de firmele europene și japoneze.
Un acord cu Vietnamul a intrat în vigoare în 2020.
Europa: Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Regatul Unit
Membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), Islanda, Liechtenstein și Norvegia au legături comerciale puternice cu Uniunea Europeană în contextul Acordului privind Spațiul Economic European. Și Elveția face parte din AELS, însă relațiile sale comerciale cu UE sunt reglementate printr-un acord de liber schimb care datează încă din 1972.
Uniunea Europeană și Regatul Unit au încheiat un acord comercial și de cooperare prin care sunt stabilite condițiile pentru schimburi comerciale, cum ar fi cote și tarife zero, precum și reguli concurențiale corecte. Acordul a intrat în vigoare la 1 mai 2021.
America Latină: Chile, Mercosur și Mexic
Cel mai recent acord aprobat de Parlament, la 29 februarie 2024, este acordul cu Chile, care actualizează un acord existent. Noul acord permite ca aproape 99,9 % din exporturile Uniunii să fie scutite de taxe vamale. Se estimează astfel că valoarea exporturilor Uniunii va crește cu până la 4,5 miliarde de euro. În plus, Uniunea va putea importa mai ușor materii prime, cum ar fi litiul și cuprul. Anumite produse agricole sensibile (carnea, unele fructe și legume și uleiul de măsline) sunt excluse din acord.
În ianuarie 2026, Comisia Europeană a semnat un acord cu țările Mercosur (blocul economic format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay). Acordul este supus aprobării Consiliului și a Parlamentului European. Procesul a fost însă suspendat, din moment ce Parlamentul a solicitat un aviz juridic din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene privind conformitatea acordului cu tratatele UE.
În ianuarie 2025, Comisia Europeană a anunțat că a finalizat negocierile cu Mexicul pentru actualizarea aspectelor comerciale ale acordului global. În baza acordului, Mexicul va renunța la aproape toate taxele aplicate produselor provenite din UE, pentru a le face mai competitive la nivel național și mai atrăgătoare pentru consumatorii din Mexic. Se preconizează că Acordul global modernizat va fi semnat în februarie, iar apoi va putea fi prezentat spre aprobare Parlamentului.
Orientul Mijlociu
Au fost încheiate mai multe acorduri cu țările din această regiune, inclusiv acorduri de asociere menite să stimuleze comerțul cu bunuri. De asemenea, în prezent au loc discuții cu unele țări pentru a extinde aceste acorduri și a acoperi domenii precum agricultura și standardele industriale.
America de Nord: Canada și Statele Unite
Acordul de liber schimb UE-Canada, cunoscut drept Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA), a intrat provizoriu în vigoare la 21 septembrie 2017. El va intra pe deplin în vigoare după ratificarea sa de către toate țările membre ale UE.
În ceea ce privește Statele Unite (SUA), revenirea în funcție a președintelui Donald Trump pentru un al doilea mandat în ianuarie 2025 a făcut ca relațiile comerciale dintre UE și SUA să devină imprevizibile. În prima jumătate a anului 2025, președintele Trump a lansat o serie de amenințări tarifare la adresa UE. În august 2025, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu Donald Trump în Scoția. Întâlnirea a avut drept rezultat o declarație comună despre un acord-cadru privind comerțul reciproc, echitabil și echilibrat.
Parlamentul analizează în prezent unele propuneri legislative care decurg din declarația comună. Procesul a stagnat pe fondul amenințărilor SUA privind anexarea Groenlandei, însă a fost reluat după detensionarea și retragerea amenințărilor la adresa integrității teritoriale a unei țări membre a UE (Danemarca), care i-au permis Parlamentului să revină asupra evaluării acordului și a cadrului juridic aferent.
Totodată, Uniunea Europeană poate să apeleze în orice moment la mecanismul său de contracarare a acțiunilor coercitive. Este vorba despre un nou instrument pe care Uniunea îl poate folosi dacă o țară recurge la șantaj ori la restricții comerciale pentru acorda un avantaj injust propriilor firme.
Oceania: Australia și Noua Zeelandă
În iunie 2022, Uniunea Europeană și Noua Zeelandă au încheiat un acord de liber schimb. Parlamentul a aprobat acordul la 22 noiembrie 2023. Acesta va trebui aprobat și de Consiliu pentru a putea intra în vigoare.
Negocierile pe marginea unui acord comercial cuprinzător cu Australia au fost inițiate la 18 iunie 2018 și ar putea fi finalizate în lunile care urmează.
Mai multe detalii despre politica și acordurile comerciale ale UE
Acest articol a fost publicat inițial la 19 octombrie 2016 și a fost actualizat ultima dată în februarie 2026.
